Atacul de panică (numit adesea și tulburare de panică), deși nu este complet același lucru) reprezintă una dintre experiențele tulburătoare pentru oricine trece prin această stare. Fiind un tip de tulburare de anxietate, statisticile arată că un număr tot mai mare de persoane se confruntă și luptă cu această problemă deloc plăcută. Totuși, vestea bună este că atacul de panică este o afecțiune tratabilă și există tratamente medicale dovedite pentru tratarea acestei tulburări.
Natura problemei – Cum viața de zi cu zi influențează atacul de panică
Atacul de panică, în prezent este mai frecvent și mai obișnuit ca niciodată. Se estimează că peste 13% din toți locuitorii planetei au avut la un moment dat un atac de panică în viața lor.
De fapt, viața de zi cu zi impune omului modern schimbări constante, rapide și imprevizibile, punându-l într-o stare de adaptare continuă și de rezolvare a problemelor una după alta. Consecința acestui stil de viață modern este stresul cronic, nesiguranța și teama de un viitor incert. Cu alte cuvinte, momentele în care o persoană se poate simți complet relaxată și lipsită de provocările cotidiene sunt rare.
Ca rezultat al acumulării de stres, anxietate și neliniște, poate apărea anxietatea sub formă de atacuri de panică. Să explicăm acest lucru mai clar și mai sugestiv.
Acumularea stresului, ca urmare a stilului de viață descris, este unul dintre cei mai mari și mai potriviți factori declanșatori pentru dezvoltarea multor tulburări de anxietate. Sentimentele de îngrijorare, frică și neliniște sunt emoții normale și reprezintă o reacție naturală a organismului față de un potențial pericol viitor. Totuși, anxietatea este mult mai mult decât o simplă îngrijorare.
La o persoană anxioasă, neliniștea, teama și frica sunt constante, persistente, intense și copleșitoare într-o asemenea măsură încât îi împiedică să funcționeze normal la nivel cotidian. Și în timp ce frica este un mecanism de protecție al organismului nostru, anxietatea paralizează persoana, îi limitează funcțiile fizice și mentale și o aduce într-o stare de disperare și deznădejde. Una dintre cele mai frecvente tulburări de anxietate în acest sens este atacul de panică.
Ce sunt atacurile de panică? Care sunt simptomele unui atac de panică? Cum arată un atac de panică? Cum să depășim un atac de panică? La aceste și la alte întrebări similare vom răspunde în textul următor.
Ce sunt atacurile de panică și în ce se deosebesc de tulburarea de panică?
Atacurile de panică reprezintă, așa cum am văzut, tulburări de anxietate. Uneori este foarte greu să oferim o definiție cuprinzătoare a atacului de panică din cauza contrastului dintre simptomele psihice și fizice. În esență, un atac de panică este o manifestare fizică a unei persoane la o anumită problemă psihică. Să clarificăm acest aspect.
Un atac de panică este un episod brusc de frică intensă și copleșitoare, care provoacă simptome fizice severe în situații în care nu există un pericol real sau o cauză evidentă. Atacurile de panică pot fi o experiență extrem de înfricoșătoare. Când are loc un atac de panică, persoana în acele momente crede că își pierde controlul asupra propriei persoane, că are un atac de cord sau chiar că moare.
Mulți oameni trăiesc doar unul sau două atacuri de panică în viață, iar problema dispare în majoritatea cazurilor odată ce situația stresantă se încheie. Acest lucru vorbește suficient despre frecvența atacurilor de panică în rândul populației generale. Totuși, dacă o persoană experimentează atacuri de panică repetate și neașteptate, petrecând mult timp într-o teamă constantă de un nou atac de panică, atunci această stare se numește tulburare de panică.
Deși atacurile de panică nu sunt periculoase pentru viață, ele pot fi extrem de înfricoșătoare și pot afecta semnificativ calitatea vieții. Dacă vă întrebați „cum să depășim un atac de panică”, vestea bună este că există modalități și tratamente eficiente pentru tratarea acestei afecțiuni. Totuși, vom discuta despre asta puțin mai târziu.
Așa cum putem vedea, atacurile de panică nu sunt același lucru cu tulburarea de panică. Un atac de panică poate apărea aproape oricui și în momentele în care persoana are un nivel extrem de ridicat de anxietate. Uneori, aceste atacuri de panică sunt un simptom al tulburării de panică. Pe de altă parte, tulburarea de panică reprezintă o stare în care atacurile de panică sunt frecvente, repetitive, intense și continue, durând cel puțin o lună.
Prin urmare, nu toți cei care trăiesc un atac de panică vor dezvolta, în același timp, și o tulburare de panică.
Atacul de panică și reacția „luptă sau fugi”
Un atac de panică durează în medie de la câteva minute până la o jumătate de oră. În timpul unui atac de panică, o persoană poate experimenta emoții intense, inclusiv neputință și frică. Pe de altă parte, simptomele unui atac de panică pot include ritm cardiac accelerat, respirație rapidă, transpirație excesivă, precum și tremurat.
Atacurile de panică apar adesea în situații specifice care provoacă un nivel ridicat de stres. Dar, așa cum am menționat deja, unii oameni experimentează atacuri de panică în mod repetat, pe neașteptate, fără factori declanșatori clari și fără amenințări externe. În acest caz, persoana poate avea o tulburare de panică.
Când vine vorba de un atac de panică, este important să menționăm un fenomen psihologic numit „luptă sau fugi” (fight or flight). Atunci, creierul „ordonează” sistemului nervos autonom să activeze răspunsul „luptă sau fugi”. Corpul este astfel inundat de o serie de substanțe chimice, inclusiv adrenalină, care provoacă schimbări fiziologice. De exemplu, ritmul cardiac și respirația se accelerează, iar sângele este direcționat rapid către mușchi pentru a se pregăti pentru „luptă sau fugă”, ceea ce se poate manifesta sub formă de tremur.
Pentru cei care trăiesc un atac de panică, aceste senzații apar chiar și atunci când nu există o amenințare directă sau vizibilă. Astfel, simptomele unui atac de panică pot apărea atunci când se declanșează reacția „luptă sau fugi”, deși nu există un pericol obiectiv. Dimpotrivă, simptomele unui atac de panică pot apărea în situații complet inofensive și aparent fără stres, cum ar fi vizionarea la televizor sau somnul.
Atacurile de panică și factorii declanșatori ai reacției „luptă sau fugi”
Unii dintre factorii care pot determina corpul să activeze inadecvat răspunsul „luptă sau fugi” includ:
- Stresul cronic (persistent). Acesta face ca organismul să producă o cantitate mai mare de hormoni de stres decât în mod obișnuit, cum ar fi adrenalina.
- Stresul acut (cum ar fi experimentarea unui eveniment traumatic). Acesta poate inunda brusc organismul cu cantități mari de hormoni de stres, precum cortizolul și adrenalina.
- Hiperventilația obișnuită. Aceasta perturbă echilibrul gazelor din sânge, deoarece nu există suficient dioxid de carbon în sânge.
- Exercițiile fizice intense. La unele persoane, acest lucru poate declanșa reacții extreme.
- Consumul excesiv de cofeină. Cofeina din cafea, ceai și alte băuturi este un stimulent puternic. Aceasta poate provoca schimbări fizice.
- Schimbări bruște de mediu. Ne referim la schimbări precum intrarea într-un mediu aglomerat, cald sau înfundat.
Atacurile de panică și cauzele acestora
Așa cum am văzut, în cazul unui atac de panică nu există o amenințare reală sau concretă care să provoace acest atac de panică. Prin urmare, se pune pe bună dreptate întrebarea – ce cauzează atacurile de panică? Totuși, nu există un răspuns simplu și unic la această întrebare, deoarece nu se știe exact ce provoacă atacurile de panică sau tulburarea de panică.
Deoarece simptomele atacurilor de panică sunt în mare parte de natură fizică, oamenii, după ce experimentează un atac de panică, merg adesea la medic pentru a vedea dacă există vreo problemă de sănătate fizică. Când medicul constată că nu există o problemă de sănătate fizică care să fi declanșat seria de simptome fizice ale atacului de panică, mai multe lucruri sau factori pot fi cauze/factori declanșatori ai atacului de panică.
Aici ne referim la:
- Genetică;
- O cantitate mare de stres;
- Personalitatea unei persoane care este mai sensibilă la stres sau predispusă la emoții negative;
- Schimbări în modul în care funcționează anumite părți ale creierului;
Atacurile de panică pot apărea inițial brusc și fără avertisment, dar, în timp, ele sunt de obicei declanșate de anumite situații.
Creierul și sistemul nervos joacă un rol-cheie în modul în care o persoană face față stresului, anxietății sau fricii. Oamenii de știință cred că funcționarea incorectă a amigdalei – partea creierului care reglează frica și alte emoții – poate fi cauza principală a atacurilor de panică. De asemenea, ei cred că un dezechilibru chimic în acidul gama-aminobutiric (GABA), cortizol și serotonină poate avea un rol important în dezvoltarea atacurilor de panică.
Factorii de risc pentru atacurile de panică
Simptomele atacurilor de panică, precum și simptomele tulburării de panică, încep adesea în adolescența târzie sau la începutul vârstei adulte. Acestea afectează mai des femeile decât bărbații.
Factorii care pot crește riscul de a dezvolta atacuri de panică sau tulburare de panică includ:
- Istoricul familial de atacuri de panică sau tulburare de panică (genetică). Tulburările de anxietate, inclusiv tulburările de panică, sunt frecvente în familii. Riscul de a dezvolta atacuri de panică și tulburări de panică este mai mare cu 40% dacă un membru de familie de gradul întâi (tată, mamă, frate, soră) are această afecțiune.
- Starea de sănătate mintală. Persoanele care au tulburări de anxietate, depresie sau alte probleme de sănătate mintală sunt mai predispuse la atacuri de panică.
- Stres major în viață, cum ar fi decesul sau o boală gravă a unei persoane dragi;
- Traume și evenimente traumatice, cum ar fi un atac sexual sau un accident grav;
- Schimbări majore în viață, cum ar fi divorțul, pierderea locului de muncă, schimbarea mediului de viață;
- Fumatul sau consumul excesiv de cofeină;
- Experiențe nedorite din copilărie. Aici ne referim la anumite experiențe traumatice trăite de copii între 1 și 17 ani. Printre acești factori de risc se numără istoria de abuz fizic și/sau sexual în copilărie.
Adesea, nu există un factor declanșator specific și precis pentru un atac de panică. Dar, de exemplu, persoanele care au fobii pot experimenta anumiți factori declanșatori care duc la apariția fobiei și care pot rezulta într-un atac de panică. De exemplu, cineva care suferă de tripanofobie (frică intensă de ace) poate avea un atac de panică atunci când este necesar să i se facă o analiză de sânge. Mai mult decât atât, pentru unii oameni, teama de un atac de panică este suficientă pentru a declanșa un atac de panică.
Este important de menționat că unul dintre criteriile de diagnostic pentru tulburarea de panică este lipsa unui factor declanșator cunoscut și uniform pentru atacul de panică.
Care sunt simptomele atacului de panică?
Un atac de panică se întâmplă de obicei brusc, fără niciun avertisment sau semnal că va apărea. De asemenea, atacurile de panică se pot întâmpla în orice moment – când o persoană conduce o mașină, când doarme, în mijlocul unei întâlniri de afaceri importante și așa mai departe. În acest sens, atacurile de panică prezintă multe variații și ating punctul culminant după câteva minute.
După ce atacul de panică se încheie (de obicei durează câteva minute), persoana poate simți epuizare și oboseală.
Pe lângă apariția bruscă a anxietății sau fricii, simptomele unui atac de panică pot fi următoarele:
- Respirație scurtă și dificultăți în respirația normală;
- Palpitații, bătăi rapide ale inimii;
- Senzație de lovituri, înțepături sau apăsare în piept;
- Tremurături;
- Uscăciunea gurii;
- Senzația că persoana își pierde mințile;
- Derealizare și sentimentul de irealitate și de neapartenență la lumea reală;
- Transpirație excesivă;
- Greață și amețeală;
- Amorțeală în mâini și picioare, senzație de furnicături;
- Persoana simte fie foarte cald, fie foarte frig;
- Slăbiciune generală musculară și corporală, precum și dezorientare;
- Dificultate la înghițire sau senzație de strangulare în gât;
- Persoana crede sau se teme că va muri, este convinsă că suferă un atac de cord;
- Teamă de a nu reuși să se calmeze sau de a pierde controlul;
- Teamă de următorul atac de panică.
Ce se întâmplă în timpul unui atac de panică? Cineva care are un atac de panică poate fi prins într-un ciclu îngrozitor al panicii. În acest sens, nu se spune fără motiv în popor că panica știe să se învârtă în cerc.
Frica pe care o simte o persoană în timpul unui atac de panică îi poate crește anxietatea. În consecință, acest lucru poate duce la creșterea, intensificarea gravității și a duratei simptomelor. Aceasta înseamnă că este important să încercăm să întrerupem ciclul atacului de panică pentru a ameliora simptomele. Vom vedea mai târziu cum se poate depăși un atac de panică.
Cum apare un atac de panică?
Așa cum am subliniat deja, un atac de panică apare în general brusc și fără niciun semn de avertizare sau prevestire. Prin urmare, în majoritatea cazurilor, atacurile de panică apar spontan.
Totuși, anumite analize au arătat că, adesea, înainte de un atac de panică apare un nivel crescut de tensiune și neliniște cauzat de:
- Foame;
- Efort fizic;
- Consumul de substanțe psihoactive;
- Întreruperea unei relații apropiate (despărțire, ruperea unei relații de prietenie…).
De asemenea, din cauza anumitor factori externi sau a împrejurărilor care se schimbă constant, nivelul de activitate fiziologică, starea de veghe și organismul nu sunt niciodată constante pe parcursul zilei. Ele se schimbă continuu, manifestându-se prin variații ale pulsului și tensiunii arteriale, intensitatea respirației și altele. Ca rezultat, printre altele, pot apărea anumite senzații sub forma înțepăturilor în piept, furnicăturilor în membre, tremuratului, pulsului accelerat, constricției în piept și a dificultății de respirație…
Aceste senzații pot fi resimțite din când în când de fiecare dintre noi și reprezintă o reacție naturală a organismului. Cu toate acestea, atunci când o persoană interpretează aceste senzații ca un semn de pericol iminent sau de catastrofă, atunci apare cercul vicios al fricii, cunoscut sub numele de atac de panică. Acest lucru demonstrează clar că atacurile de panică sunt o interpretare fiziologică a unor simptome psihologice.
Cu alte cuvinte, după apariția unor senzații fizice (furnicături, palpitații în piept, transpirație…), persoana care experimentează un atac de panică interpretează aceste senzații (simptome) ca pe un pericol major. Când vorbim de simptomele atacului de panică, unul dintre primele semne este așa-numita hiperventilație – respirația rapidă, scurtă și superficială. Consecința acestui lucru este perturbarea fluxului normal și a echilibrului de oxigen în sânge și în organism, ceea ce duce la intensificarea simptomelor atacului de panică.
Repetăm încă o dată – un atac de panică nu înseamnă că persoana va dezvolta o tulburare de panică. Când persoana interpretează corect simptomele, atacurile de panică vor fi prevenite pe viitor. Anxietatea constantă, teama și îngrijorarea de noi atacuri pot indica prezența unei tulburări de panică.
Atacul de panică și diferențele față de un atac de cord și o criză de anxietate
Adesea, oamenii confundă un atac de panică cu un atac de cord (infarct) sau cu un atac de anxietate. Acum vom încerca să facem distincția între aceste trei stări.
Atacul de panică și atacul de cord
Am văzut că simptomele atacului de panică sunt în principal de natură fizică. Adesea, aceste simptome sunt atât de intense încât persoana poate crede că suferă un atac de cord. De fapt, mulți oameni care suferă de tulburări de panică se prezintă constant la medic sau la urgențe, încercând să se trateze pentru ceea ce cred că este o problemă medicală gravă.
Palpitațiile, respirația accelerată și creșterea ritmului cardiac sunt simptome ale atacului de panică. Persoana percepe aceste simptome ca fiind un atac de cord, deși în realitate nu este așa. Cu toate acestea, este important ca un medic să determine și să excludă posibilitatea ca durerea în piept, creșterea ritmului cardiac sau dificultățile de respirație să fie simptome ale unui atac de cord.
Pe de altă parte, este adesea neglijat faptul că simptomele menționate – nu doar că nu sunt simptome ale unui atac de cord, dar reprezintă și consecința unui atac de panică.
Atacul de panică și atacul de anxietate
Oamenii folosesc adesea termenii „atac de anxietate” și „atac de panică” interschimbabil, ca sinonime. Cu toate acestea, acesti termeni pot însemna lucruri foarte diferite. Diferența cheie este că, în literatura medicală, dar și în practică, atacurile de anxietate nu sunt clasificate ca o stare mintală.
Cu alte cuvinte, nu există o definiție formală sau un criteriu diagnostic pentru un atac de anxietate. Atacurile de anxietate pot face referire la neliniștea care s-a acumulat în timp din cauza stresului constant sau a fricilor legate de incertitudinea viitorului.
Imaginați-vă că ați fost stresat toată săptămâna din cauza obligațiilor de la muncă, iar acum emoțiile dvs. au atins punctul de fierbere. În timpul unui atac de anxietate, persoana se poate simți ca și cum „poartă întreaga lume pe umeri”. Cu alte cuvinte, în momentele respective, poate experimenta tensiune, anxietate, neliniște, iritabilitate, neliniște și lipsă de concentrare.
Atacurile de panică, pe de altă parte, sunt aproape întotdeauna bruste, spontane și adesea vin cu simptome precum derealizarea sau senzația că se apropie o catastrofă. Un atac de panică se termină de obicei în câteva minute sau până la 30 de minute. Atacul de anxietate, deși mai puțin intens, poate dura câteva minute sau ore.
Îndrumați-vă viața pe calea corectă
Contactați-ne și programați o întâlnire cu medicii noștri
Cum arată un atac de panică?
Deja am văzut cum arată un atac de panică pe baza simptomelor acestuia. Cu toate acestea, simptomele atacului de panică sunt individuale și variază de la o persoană la alta. Cu alte cuvinte, dacă te întrebi „cum arată un atac de panică”, răspunsul nu poate fi unic, deoarece fiecare persoană care experimentează un atac de panică îl trăiește într-un mod unic.
În esență, un atac de panică este însoțit de patru sau mai multe dintre următoarele simptome:
- Dificultăți de respirație;
- Ritm cardiac accelerat;
- Aritmie;
- Transpirație;
- Slăbiciune;
- Vărsături și amețeală;
- Pierderea conștiinței;
- Frica de infarct și de moarte.
Un atac de panică nu este același lucru cu o frică obișnuită. Dimpotrivă, atacurile de panică sunt semnificativ mai intense decât frica pe care o resimțim cu toții din când în când. În acest sens, am subliniat că un atac de panică se poate întâmpla în orice moment și în orice loc – în timp ce o persoană traversează strada, spală vasele, își organizează casa…
Cum arată un atac de panică și povestea Marinei
Pentru a înțelege cum arată un atac de panică, vom încerca să explicăm acest lucru prin exemplul Marinei, o economistă din Belgrad (40 de ani), care a suferit un atac de panică la locul de muncă.
Marina a avut primul atac de panică acum șapte luni. Se afla în biroul ei, pregătindu-se pentru o prezentare de afaceri importantă, când, dintr-o dată, a simțit o valvă intensă de frică. Apoi, „camera a început să se învârtească” și Marina a avut senzația că va vomita. Întregul ei corp tremura, nu putea să respire, iar pieptul o durea, părea că inima îi va sări din piept. S-a ținut de masă până când episodul de panică a trecut, dar această experiență a afectat-o profund.
Marina a avut următorul atac de panică doar trei săptămâni mai târziu, iar de atunci atacurile de panică au început să apară din ce în ce mai des. Nu mai știa niciodată când sau unde va suferi un atac de panică, iar marea ei frică era să nu se întâmple în public. Din acest motiv, Marina rămâne acasă după muncă, în loc să iasă cu prietenii. De asemenea, refuză să ia liftul până la biroul ei de la etajul 6, din teama că va rămâne blocată în lift dacă va suferi un atac de panică.
Așadar, un atac de panică se caracterizează printr-o frică foarte intensă și bruscă, care face ca persoana să se simtă neputincioasă și incapabilă să controleze situația și viața ei. Un atac de panică poate fi descris ca un fel de alarmă falsă sau alertă falsă, deoarece nu există un pericol real, dar persoana își imaginează că acest pericol există cu adevărat.
Ce se întâmplă atunci când avem un atac de panică?
Se pune întrebarea: ce se întâmplă atunci când avem un atac de panică? Așa cum am menționat, nu fiecare atac de panică este la fel pentru fiecare persoană în ceea ce privește simptomele sale. De asemenea, un atac de panică nu este o reacție dramatică sau exagerată, ci o reacție reală la un pericol nereal.
Așadar, atacurile de panică nu sunt ceva „ce este în capul nostru”. Adevărul este că un atac de panică începe de la anumite gânduri, emoții sau din sfera psihicului. Cu toate acestea, atacul de panică se reflectă puternic și intens în realitate prin intermediul simptomelor fizice menționate, care nu trebuie subestimate.
Este important să subliniem un alt aspect semnificativ. Un atac de panică nu este același lucru cu un colaps nervos! Vrem să evidențiem acest lucru deoarece multe persoane descriu un atac de panică ca o formă de colaps nervos. De asemenea, oamenii adesea descriu anumite situații stresante din viața lor ca fiind colapsuri nervoase. Un colaps nervos este rezultatul unui stres acumulat, intens și de lungă durată. Un atac de panică este o reacție intensă și bruscă și, ca atare, reprezintă un tip de stres.
Un atac de panică, și în special tulburarea de panică, poate afecta semnificativ viața de zi cu zi a unei persoane. Această stare poate forța o persoană să lipsească de la muncă, să programeze numeroase consultații medicale și să evite situațiile în care ar putea apărea un atac de panică.
Să luăm ca exemplu agorafobia. Aceasta este un tip de tulburare anxioasă în care persoana se teme și evită locuri în care se simte prinsă sau neputincioasă. Agorafobia se poate manifesta uneori împreună cu tulburarea de panică, provocând un atac de panică intensificat.
Prin urmare, ce se întâmplă atunci când avem un atac de panică?
Descrierea unui atac de panică tipic
În vârful unui atac de panică, persoana poate simți că mediul înconjurător a devenit ireal (derealizare). În timpul atacului de panică, individul poate experimenta o frică intensă de moarte, de infarct sau un sentiment de neputință.
Din cauza eliberării hormonului de stres adrenalina, în timpul unui atac de panică au loc palpitații, dureri sau senzații de strângere în piept și probleme respiratorii. Persoana poate să nu fie capabilă să înghită din cauza strângerii fizice a gâtului. Din această cauză, în timpul atacului de panică, individul poate avea dificultăți în a respira.
Pe parcursul atacului de panică, persoana are un sentiment copleșitor că ceva înfricoșător sau inevitabil de rău se va întâmpla, și toate acestea în ciuda conștientizării, de către majoritatea persoanelor, că nu este adevărat. Atacul de panică poate cauza vertij și greață, iar persoana poate simți că întreaga încăpere se învârte. De asemenea, se pot produce transpirații intense, în special pe palme sau sub brațe. Astfel, poate apărea o senzație de fiori sau un val de căldură.
Atacurile de panică includ de obicei și dureri de cap puternice și bruște, care pot dispărea rapid. Tremurul sau zvâcnirea întregului corp reprezintă, de asemenea, o parte a tabloului clinic al atacului de panică. În timpul unui atac de panică, persoana poate experimenta senzații de amorțeală, înțepături sau furnicături în palme sau tălpi. Acest lucru se datorează faptului că atacul de panică face ca sângele să fie redirecționat direct către mușchi și inimă (datorită reacției „luptă sau fugi”). Din acest motiv, se poate observa o lipsă de oxigenare a părților periferice ale corpului.
Un atac de panică apare de obicei brusc și atinge apogeul în decurs de câteva până la 10 minute. După aceea, persoana se poate simți mai bine. Atacurile de panică rareori durează mai mult de o oră, iar majoritatea se finalizează în decurs de câteva minute sau între 20-30 de minute.
Cum să depășim un atac de panică?
Atacul de panică poate cu adevărat să atragă o persoană într-un cerc vicios.
Din cauza fricii constante și intense că se va întâmpla ceva rău, simptomele inițiale ale atacului de panică pot deveni și mai severe. Ca urmare, aceste simptome pot agrava atacul de panică. Dar este posibil să ieși din acest cerc vicios? Cum poți depăși un atac de panică?
Mulți oameni nu sunt conștienți că un atac de panică poate fi tratat. Unii se rușinează sau ezită să vorbească despre simptomele lor din teama de a fi etichetați ca hipocondri. În schimb, ei suferă în tăcere, izolându-se de prieteni, familie, medici și oricine le-ar putea oferi un sprijin.
În momentele unui atac de panică, este foarte greu, aproape imposibil, să oprești atacul. Totuși, dacă te întrebi „cum să depășesc un atac de panică”, știi că există anumite metode de a ameliora simptomele după ce atacul s-a încheiat. În acest sens, îți oferim câteva sfaturi pentru a depăși un atac de panică.
Practică respirația profundă
Hiperventilația este un simptom al atacului de panică care poate intensifica frica. Respirația profundă poate reduce simptomele panicii în timpul atacului. Inspiră cât mai lent, profund și blând prin nas și expiră încet prin gură. Închide ochii și concentrează-te asupra respirației tale.
Fii conștient și acceptă că ai avut un atac de panică
Conștientizarea faptului că ai avut un atac de panică – și nu o epizodă medicală periculoasă – poate ajuta la gestionarea fricii pe care o simți. Amintește-ți mereu că simptomele atacului de panică sunt temporare și vor trece.
Relaxarea mușchilor și practicarea tehnicilor de relaxare
Atacurile de panică pot provoca tensiune musculară. Concentrează-te pe relaxarea unei grupe musculare câteodată pentru a reduce tensiunea.
Odihnește-te bine
Încearcă să dormi în fiecare noapte aproximativ 8 ore într-o cameră liniștită, întunecată și relativ rece. Evită utilizarea telefonului sau computerului înainte de culcare. Străduiește-te să mergi la culcare și să te trezești în aceeași oră în fiecare zi, inclusiv în weekenduri.
Exerciții fizice și evitarea obiceiurilor de viață nesănătoase
În fiecare zi, dedică cel puțin 30 de minute pentru antrenament și exerciții fizice, care au demonstrat că reduc stresul. Astfel, scazi șansele de a experimenta un atac de panică. De asemenea, ar trebui să eviți cât mai mult posibil cafeaua și băuturile cu cofeină, alcoolul, precum și orice alte substanțe psihoactive, deoarece consumul lor regulat poate provoca sau agrava simptomele atacului de panică.
Cum să depășim un atac de panică și tratamentul medical
Chiar dacă există metode pe care le poți folosi pentru a încerca să depășești un atac de panică, este foarte important să cauți asistență medicală specializată după o episod de atac de panică. Tratamentul medical pentru atacurile de panică și pentru tulburarea de panică s-a dovedit a fi extrem de eficient în gestionarea acestei stări.
În esență, abordarea medicală pentru tratarea atacurilor de panică și a tulburării de panică presupune o abordare dublă: psihoterapia, pe de o parte, și tratamentul farmacologic (terapia medicamentoasă), pe de altă parte. În practică, combinația de psihoterapie și medicamente s-a dovedit a fi cea mai bună soluție.
Psihoterapia este un tratament psihologic foarte eficient pentru atacurile de panică și tulburarea de panică. Atunci când pacientul, în cadrul discuțiilor cu psihoterapeutul și psihologul, înțelege care este rădăcina și care sunt declanșatorii atacurilor de panică, el poate recăpăta controlul asupra răspunsurilor la acești declanșatori (stresori). Chiar și o sesiune scurtă de psihoterapie poate fi eficientă în tratamentul atacurilor de panică.
Psihoterapia, în acest context, include terapia cognitiv-comportamentală, terapia de expunere, educația pacientului și a familiei despre tulburare (biblioterapie) și altele.
Terapia medicamentoasă presupune utilizarea anumitor medicamente pentru a ameliora simptomele atacului de panică.
Acestea includ:
- Benzodiazepine, precum Rivotril sau Xanax;
- Antidepresive, cum ar fi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) (de exemplu, Seroxat sau Zoloft);
- Antidepresive care sunt inhibitori selectivi ai recaptării noradrenalinei;
- Beta-blocante.
MedTiM – Scăpați de atacurile de panică pentru totdeauna!
Clinica MedTiM este un spital modern pentru tratarea dependențelor, cu un procentaj extrem de ridicat de succes în tratarea celor mai severe forme de adicție. În plus, la clinica noastră, o echipă de medici foarte experimentați și specializați în domeniu realizează tratamente pentru tulburarea de panică și atacurile de panică.
Atacul de panică, deși este în primul rând o stare mintală și o problemă psihică, are un impact asupra stării fizice a pacientului. De aceea, tratamentul medical pentru atacurile de panică și tulburarea de panică la Clinica MedTiM include, în primul rând, o evaluare psihiatrică adecvată a pacientului și un psihodiagnostic. Pe baza examinării și a diagnosticului, stabilim o psiho-farmacoterapie adecvată. Aceasta include, în primul rând, terapia cu anxiolitice, beta-blocante și antidepresive care restabilesc secreția normală de serotonină.
După ce evaluăm starea psiho-fizică a pacientului și stabilim terapia medicamentoasă, în conformitate cu abordarea noastră individualizată, îi redăm pacientului controlul asupra vieții și funcționalității. Atacurile de panică devin din ce în ce mai rare și cu o intensitate mai mică.
Atacurile de panică și psihoterapia la Clinica MedTiM
În plus, în tratamentul atacurilor de panică, aplicăm și psihoterapia. Psihologii și psihoterapeuții noștri desfășoară o terapie cognitiv-comportamentală unică, prin care se stabilește o legătură între convingeri, gânduri, emoții și comportamente. Lucrând cu specialiștii noștri psihologi și cu alte cadre medicale, pacientul învață să identifice primele semne ale atacului de panică, astfel încât să poată preveni prin comportamentul său și să reacționeze corect.
În tratamentul atacurilor de panică, aplicăm educația pacientului, precum și terapia de expunere. Pacientul este expus la ceea ce îi provoacă atacul de panică, astfel încât să înțeleagă că frica este irațională și că pericolul este inexistent. Aceasta este o metodă foarte eficientă, deoarece îi ajută pacientului să facă față rapid acestei tulburări prin adoptarea unor noi tipare de comportament.
Psihoterapia la clinica noastră este de o importanță crucială pentru tratamentul și recuperarea de la atacurile de panică. Tratamentul atacurilor de panică la clinica MedTiM include psihostabilizare, adică tratament staționar care implică un lucru intens cu psihiatrii și psihologii noștri.
Chiar și după externarea din spital, rămânem în contact cu pacientul și familia acestuia, oferindu-le suport ambulatoriu. Psihoterapia și psihoeducația constituie o parte relevantă a tratamentului staționar la clinica MedTiM. De asemenea, în perioada de 12 luni după externarea din spital, oferim tratament ambulatoriu pentru a ajuta pacientul să scape complet de atacurile de panică.
Atacurile de panică sunt tratate cu foarte mult succes atunci când pacientul se prezintă la timp și solicită ajutor medical specializat. Dacă dumneavoastră, sau o persoană apropiată dumneavoastră se confruntă cu o tulburare de panică, nu ezitați să ne contactați oricând pentru a programa o consultație gratuită.
Suntem aici pentru a vă ajuta să scăpați de atacurile de panică o dată pentru totdeauna!
